La fel ca în alte ţări europene – Austria, Italia, Rusia etc. – în România a existat până în 1991 specialitatea Neuropsihiatrie infantilă (NPI), care deservea atât cazurile de Neurologie pediatrică (NP), cât şi pe cele de Psihiatrie a copilului şi adolescentului (PCA). Datorită progreselor enorme în ambele domenii, la nivelul ştiinţelor fundamentale – neurofiziologie, genetică, imagistică, dar şi al clinicii neurologice şi psihiatrice, s-a simţit nevoia de a separa aceste două specialităţi. (...)

   De curând s-a încheiat a treia ediţie a expoziţiei de literatură filatelică medicală cu participare internaţională LITMEDFILA 2011. Ca şi precedentele ediţii, expoziţia a avut loc în holul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca. (...)

   Apariţia Şcolii medicale clujene în cadrul Facultăţii de Medicină a Institutului de Medicină şi Farmacie şi respectiv a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj a fost considerată un adevărat miracol, produs după realizarea Marii Uniri, declarată la 1 Decembrie 1918 de către Marea Adunare Naţională întrunită la Alba Iulia. (...)

   Asupra cărţii ce conţine amintiri, mărturii şi opinii ale profesorului Dan Setlacec, relevate prin tehnica interviului de dna dr. Dora Petrilă, se opreşte pe larg dl dr. Mihail Mihailide la rubrica Jurnal de jurnale. (...)

   Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF) şi-a sărbătorit aniversarea printr-o serie de prezentări ştiinţifice despre istoria SRIF şi despre primele medicamente şi instituţii medico-farmaceutice româneşti. Prelegerile au avut loc în perioada 26–28 mai, la Facultatea de Farmacie din Bucureşti. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Vineri, 27 mai a.c., în sălile complexului expoziţional Romexpo: „Titulescu“, „Brâncuşi“, „Madgearu“, în faţa unui numeros public, s-a încheiat cu succes evenimentul medical, cultural şi artistic intrat de-acum în tradiţie: Gala „Viaţa medicală“. În intenţia organizatorilor, această sărbătoare – instituită în 2009, desfăşurată pentru întâia oară la Ateneul Român, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de apariţie neîntreruptă a săptămânalului nostru – a fost să evidenţieze Excelenţa în profesie. Iar prin acordarea anuală a Trofeului de cristal, să omagieze acele personalităţi ale ştiinţei şi artei vindecării care, în pofida tuturor vicisitudinilor din sistem, şi nu numai, au făcut posibilă această Excelenţă. (...)

   La peste o jumătate de secol de la înfiinţare, Cenaclul de Arte Plastice al Medicilor din Bucureşti, ce poartă numele medicului, biologului şi marelui pictor care a fost Ion Ţuculescu (1910–1962), are la „activ“ un număr impresionat de manifestări expoziţionale, fie că e vorba de expoziţii de grup – în cele mai onorante galerii din Capitală – fie individuale, de autor. De-a lungul ultimelor două decenii, „Viaţa medicală“ a găzduit numeroase astfel de prezentări publice ale lucrărilor pictorilormedici şi, de asemenea, a publicat cu regularitate cronici plastice de la vernisaje. (...)

   Alăturat, afişul Expoziţiei de fotografie artistică a medicilor „5x5“, care se vernisează la 27 mai, în cadrul Galei „Viaţa medicală“ 2011. S-au împlinit cinci ani de când această preocupare de tradiţie a urmaşilor lui Hipocrat, încă de pe vremea filmului de celuloid şi a fotografiilor alb-negru, a fost „reanimată“, luând fiinţă Asociaţia Medicilor Artişti Fotografi (preşedinte: dl prof. dr. Mircea Cinteză), în palmaresul ARFOMED înscriindu- se deja o suită de expoziţii naţionale şi participări în afara ţării care s-au bucurat de succes. Lucrările de la actuala Gală, selectate de un juriu de specialişti în arta imaginii, vor fi expuse la ROMEXPO, în sala „Titulescu“, cu începere de la ora 17. Afişul este realizat de foarte talentata noastră colegă, dna dr. Georgia Baltog, membru ARFOMED.

   Începând de astăzi, vor fi expediate prin poştă invitaţiile pentru Gala „Viaţa medicală“ 2011, din 27 mai a.c. După cum anunţam, suita de momente cultural-artistice din acest an, de la complexul ROMEXPO (sălile Titulescu, Madgearu, Brâncuşi), cuprinde şi un spectacol oferit de Teatrul „Metropolis“. Invitaţiile ţin loc de bilete şi sunt valabile pentru două persoane.

    Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (SMSPR) a luat naştere ca urmare a iniţiativei subsemnatului, susţinut de un grup de medici scriitori: Constantin Bogdan, Corneliu Ionescu, Ion Hurjui, Florea Marin, Crişan Mircioiu, Nicolae Neagu, Victor Săhleanu, Octavian Simu, Marin Gh. Voiculescu, C. D. Zeletin. La 6 octombrie 1990, în Amfiteatrul Spitalului „Colţea“, a avut loc prima Adunare Generală din istoria acestei Societăţi. (...)

   Vineri, 27 mai 2011, în sălile „Titulescu“, „Madgearu“ şi „Brâncuşi“, aferente Complexului ROMEXPO, va avea loc cea de a treia gală organizată de ziarul nostru. După spectacolul teatral anunţat în numărul trecut, o sesiune de premieri, cu totul deosebită prin amploare, va încheia suita de evenimente care alcătuiesc Gala „Viaţa medicală“ – 2011. (...)

   Vineri, 27 mai 2011, în sălile „Titulescu“, „Madgearu“ şi „Brâncuşi“, aferente Complexului ROMEXPO, va avea loc – aşa după cum am anunţat deja – cea de a treia gală organizată de săptămânalul nostru. Între momentele cultural-artistice ale acestui eveniment, un loc aparte îl ocupă spectacolul Teatrului „Metropolis“ cu piesa „Peşte cu mazăre“, de dr. Ana-Maria Bamberger, conferenţiar la Catedra de Anatomie patologică a Universităţii din Hamburg. În afara operei ştiinţifice şi a lucrării dramatice menţionate, dsa este autoarea şi a altor piese de teatru, care s-au bucurat de succes de public şi aprecieri ale criticii de specialitate, în ţară dar şi peste hotare, precum: Noiembrie (debut, 2003), Belvedere, Portretul doamnei T (Premiul UNITER, 2007), Totπul e joc ş.a. La Gală, rolurile din „Peşte cu mazăre“, vor fi interpretate de dnele Olga Tudorache şi Tamara Creţulescu.

   În Aula Magna a Academiei Române a avut loc luni, 4 aprilie a.c., şedinţa festivă de aniversare a 145 de ani de la înfiinţarea înaltului for al culturii ţării noastre. Deschizând manifestarea oficială, dl acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a făcut mai întâi o trecere în revistă a istoriei acestui lăcaş al spiritualităţii române. (...)

   La Geneva (1975), Asociaţia Medicală Mondială a lansat formularea modernă a Jurământului lui Hipocrat. În cadrul acestuia s-a emis principiul „primum non nocere“ (întâi să nu faci rău), principiu de bază în activitatea medicală, prin respectarea căruia se reduce probabilitatea apariţiei unor acuze de malpraxis. (...)

   Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş a organizat recent expoziţia anuală „Marmedica“ – ediţia a VIII-a, specializată pe aparate şi instrumentar medical, echipamente şi instrumentar stomatologic, chirurgical şi oftalmologic, echipamente şi dotări pentru spitale, articole de unică folosinţă, diagnostic şi terapie, Medicină de recuperare, Ortopedie, medicamente, produse farmaceutice şi farmacia verde. (...)

   După cum anunţam în numărul trecut, vineri, 27 mai 2011, în sălile „Titulescu“, „Madgearu“ şi „Brâncuşi“ aferente Complexului ROMEXPO, va avea loc cea de a treia gală a săptămânalului „Viaţa medicală“, eveniment aflat sub patronajul Preşedintelui României şi sub auspiciile Academiei Române. O suită de excepţionale momente cultural-artistice vor jalona această întâlnire anuală cu invitaţii noştri, cititorii fideli ai ziarului. Între acestea figurează lansarea celui de al XVI-lea volum al Caietelor „Vieţii medicale“, intitulat Excelsior, titlu ce dorim să acrediteze valorosul conţinut al cărţii, numărând peste 550 de pagini de actualitate ştiinţifică, sub prestigioase semnături, interviuri cu personalităţi medicale din ţară şi de peste hotare, reportaje din unităţi sanitare, prezentarea unor apariţii editoriale de excepţie ale anului 2010, o selecţie a textelor apărute la rubricile culturale ale ziarului etc., majoritatea acestora însoţite de o bogată ilustraţie. Până la debutul evenimentului, în fiecare săptămână, vă vom oferi noi informaţii.

    Raţiunea de a fi a unui lucru este esenţa normalităţii lui. Raţiunea de a fi a oricărui act şi a oricărei instituţii medicale o constituie salvarea vieţii, însănătoşirea oamenilor bolnavi şi păstrarea sănătăţii, sau profilaxia primară. Nu există conţinut economic intrinsec în raţiunea de a fi (în sens aristotelic) a sistemului sanitar şi a actului medical. Desigur însă, ele presupun bani. Dar, procurarea acestor bani, susţinerea financiară a actului medical este parte din raţiunea de a fi a organismelor sociale, a statului. Atunci când un bolnav, pentru a i se salva viaţa, necesită sume mari de bani, iar tu, instituţie medicală, îl abandonezi pentru că nu ai bani, abandonarea lui nu este o culpă a actului medical, nu derivă din raţiunea lui de a fi, ci intră în culpa statului şi a decidenţilor sociali, care nu sunt în stare să susţină financiar actul medical necesar, conform raţiunii lor de a fi. (...)

   Asistenţa medicală de urgenţă. Prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 56/17/28.01.2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 118 din 16 februarie 2011, au fost aduse unele modificări Normelor metodologice de aplicare a titlului IV – „Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, norme aprobate anterior prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/ 2008. (...)

   O paralelă între soarta unor cărţi şi cea a autorilor ei este întotdeauna interesantă. În acest sens „Traité de Physiologie Médicale“ al lui Nicolae Paulescu, publicat între 1919 şi 1921, poate fi un studiu de caz tipic.

   Mai întâi, despre autor. Elev eminent, pleacă în 1888 pentru studii medicale la Paris, unde, în 12 ani, reuşeşte să obţină trei doctorate, la Facultatea de Medicină şi la Sorbona, şi să primească distincţia „Palmes Académiques“. Lucrează la Hôtel-Dieu alături de Étienne Lancereaux (1829–1910), al cărui elev favorit rămâne, devenind în timp cel mai apropiat colaborator al acestuia. Între 1895 şi 1899, desfăşoară o activitate ştiinţifică remarcabilă, reflectată în numeroase lucrări publicate în acea perioadă la Paris, devenind una din vocile sonore în reuniunile ştiinţifice medicale ale timpului. În publicaţiile sale de la Paris, abordează probleme variate, efectuând deopotrivă studii clinice şi experimentale sau avansând concepte de avangardă, precum şi imaginând soluţii diagnostice şi terapeutice practice pentru numeroase afecţiuni. (...)